Varicela la copii: ce ajută, ce nu ajută și de ce ibuprofenul nu are ce căuta

În septembrie, la două săptămâni după ce se redeschid grădinițele, lista se repetă aproape cuvânt cu cuvânt: verde de briliant, o spumă „de aia pentru varicelă" și un sirop cu ibuprofen, că băiatul are 38 și ceva.

Două dintre cele trei lucruri de pe listă nu au dovezi că fac ceva. Al treilea are dovezi — dar în direcția greșită.

Pe scurt

Varicela trece singură la copilul sănătos. Ce contează e ce nu dați: ibuprofen și aspirină. Paracetamolul e alegerea. Verdele de briliant și spumele „pentru varicelă" nu au dovezi. Aciclovirul e cu prescripție și nu se dă de rutină copiilor sănătoși. Erupția se acoperă cu cruste în aproximativ o săptămână.

• Ibuprofenul se evită în varicelă: recomandare CDC, EMA și ANSM.
• Aspirina la copil: contraindicată, din cauza sindromului Reye.
• Copilul sănătos are 250–500 de leziuni, în 2–4 valuri.
• Aciclovirul nu scurtează boala util la copilul sănătos: doar febra, cu o zi.
• Contagios până când toate leziunile au cruste.

Cum arată varicela, de la prima pată până la ultima crustă

Oamenii caută poze. Noi nu punem poze clinice, dar varicela se recunoaște după un tipar, iar tiparul se descrie în cuvinte la fel de bine.

O leziune parcurge patru stadii, iar tranziția e scurtă: după CDC, „progresează rapid (în 24 de ore) de la maculă la papulă și la veziculă, înainte de a face crustă". În limbaj de acasă: o pată roșie plată devine un mic coș, coșul devine o bășicuță de 1–4 mm cu lichid limpede pe fond roșu, iar bășicuța se sparge sau se usucă și lasă o crustă.

Al doilea element confirmă diagnosticul și e mai util decât orice fotografie: valurile succesive. Formularea din manualul CDC e limpede — „valuri succesive apar timp de câteva zile, cu leziuni prezente simultan în toate stadiile de dezvoltare". Dacă pe spatele copilului găsiți în același timp pete proaspete, bășicuțe pline și cruste maronii, e varicelă; o erupție în care toate leziunile arată la fel e altceva.

Copilul sănătos face de obicei 250–500 de leziuni, în 2–4 valuri. Erupția începe pe piept, spate și față și se extinde pe tot corpul.

Prima zi arată diferit la copil față de adult. La adulți apar 1–2 zile de febră și stare de rău înaintea erupției; la copii, „erupția e adesea primul semn de boală". Febra se rezolvă de obicei în 2–4 zile de la apariția erupției, deci scade înainte ca pielea să arate bine — ceea ce derutează.

Forma ușoară e o categorie reală, nu o consolare: la copiii vaccinați apare o varicelă de breșă, cu puține bășici sau fără, și cu febră mică sau absentă.

Cât ține, cât timp e contagios și când se poate întoarce în colectivitate

Incubația e lungă și de aceea părinții nu leagă boala de expunere: 10–21 de zile, în medie 14–16. Copilul s-a molipsit acum două săptămâni, nu ieri.

Contagiozitatea începe cu 1–2 zile înainte de erupție și ține până când toate leziunile au făcut crustă — deci virusul a circulat prin grupă înainte ca cineva să știe că e varicelă. CDC spune că „până la 90% dintre persoanele care nu sunt imune și stau aproape de cineva cu varicelă se infectează".

Durata: boala se rezolvă „în aproximativ 4–7 zile", iar „de obicei durează aproximativ o săptămână până când toate bășicile devin cruste" — ghidul britanic pentru sarcină cere evitarea contactului „până când leziunile au făcut crustă. De obicei la aproximativ 5 zile de la debutul erupției". Acesta e și criteriul pentru întoarcerea în colectivitate. La copiii vaccinați care fac totuși boala, e altul: contagioși până când nu mai apar leziuni noi timp de 24 de ore.

Virusul se transmite și prin aer. Un copil cu varicelă dus în sala de așteptare a unui centru medical sau adus în farmacie expune exact oamenii care nu trebuie expuși: gravide, sugari, bolnavi cu imunitate scăzută. Sunați întâi. Ca și la păduchi, unde colectivitatea decide totul, contactele contează mai mult decât ce puneți pe piele.

Antipireticul din varicelă: paracetamol, nu ibuprofen

Cel mai bine documentat sfat din tot articolul nu e despre ce să cumpărați, ci despre ce să nu dați.

Punctul de plecare e un studiu caz-control mic, rezumat de agenția neozeelandeză a medicamentului: 19 copii cu varicelă și fasceită necrozantă (o infecție care distruge țesutul de sub piele) față de 29 de copii cu alte infecții serioase de părți moi în context de varicelă. Cazurile de fasceită „au avut de cinci ori mai multe șanse să fi primit ibuprofen înainte de spitalizare decât martorii", cu interval de încredere 1,03–26,6; după ajustare pentru streptococul de grup A, vârstă și sex, raportul a urcat la 10,2 (1,3–79,5).

Trebuie spus corect ce înseamnă cifrele: intervalele sunt enorme și ating pragul de nesemnificație. E o asociere, pe puțini copii, nu o cauzalitate demonstrată. Există și un al doilea studiu, pe baze de date britanice, publicat în 2008 — nu am putut accesa textul integral și de aceea nu dau nicio cifră din el.

Ce transformă o asociere fragilă într-o recomandare fermă e ce au făcut regulatorii cu ea. Agenția franceză a medicamentului a analizat raportările din anul 2000 încoace și a găsit 337 de cazuri cu ibuprofen și 49 cu ketoprofen de infecții grave la copii și adulți fără factori de risc preexistenți: fasceită necrozantă, alte infecții severe de piele și părți moi, sepsis, pneumonie cu abces, abces cerebral. Detaliul care schimbă lectura: complicațiile au apărut după tratamente foarte scurte, de 2–3 zile, uneori chiar sub antibiotic. Recomandarea rezultată privilegiază paracetamolul la durere și febră, inclusiv „în contextul infecțiilor comune (...) sau varicela".

Agenția Europeană a Medicamentului a impus, în 2020, menționarea riscului în documentele produselor: medicamentul „poate masca simptomele infecției (...). Acest lucru a fost observat în pneumonia bacteriană comunitară și în complicațiile bacteriene ale varicelei".

Iar rezumatul caracteristicilor unei suspensii orale de ibuprofen pentru copii conține deja, la avertismente: „În mod excepțional, varicela poate fi la originea unor complicații infecțioase grave cutanate și ale părților moi. (...) este recomandabil să se evite folosirea ibuprofenului în caz de varicelă."

CDC spune același lucru fără ocolișuri: la febră se folosesc antipiretice non-aspirinice, de tip paracetamol, și se evită atât aspirina, cât și ibuprofenul, asociat cu infecții bacteriene cutanate periculoase. Ghidul pediatric al spitalelor din Glasgow e și mai scurt: „antiinflamatoarele nesteroidiene (de exemplu ibuprofen, diclofenac) sunt contraindicate".

De ce tocmai la varicelă: pielea are câteva sute de porți de intrare deschise simultan, iar germenul care profită e de obicei streptococul de grup A. Într-o analiză germană pe 1 342 de izolate invazive, doar 21 (1,6%) au fost asociate cu varicela — rar, dar urât: sepsis 42,9%, șoc toxic streptococic 23,8%, fasceită necrozantă 19,0%.

Practic, la tejghea: la febra din varicelă se folosește paracetamol, în doza de pe prospect, potrivită greutății copilului. Ibuprofenul se evită, inclusiv ascuns în siropuri „pentru răceală". Scopul e un copil care bea și se odihnește, nu un termometru frumos.

Aspirina la copil: o contraindicație veche, care nu s-a înmuiat

Aspirina nu se dă copiilor cu varicelă sau cu gripă, din cauza sindromului Reye — o afectare acută a creierului și ficatului. Capcana nu e aspirina ca atare, ci produsele combinate care conțin salicilați fără să se numească „aspirină".

Supravegherea americană a raportat între 236 și 555 de cazuri pe an, cu o incidență estimată la aproximativ un caz la 100 000 de copii sub 18 ani pe an, de obicei după gripă și varicelă, la vârste de 5–15 ani. Două studii caz-control au fixat asocierea: în Ohio, salicilați la 97% dintre cazuri față de 71% dintre martori (risc relativ 11,3); în Michigan, aspirină la 100% față de 67%. Letalitatea a ajuns la 40%. Din 1982 există avertismentul oficial american, iar din 1986 aspirina de la raft îl poartă tipărit.

Verdele de briliant: un obicei fără dovezi, cu un cost practic

Am căutat literatura. Nu am găsit niciun studiu clinic controlat care să testeze verdele de briliant aplicat pe leziunile de varicelă — nici pentru scurtarea bolii, nici pentru prevenirea suprainfecției, nici pentru prevenirea cicatricilor. Nu e o formulare de tipul „dovezile sunt limitate": nu am găsit dovezi deloc. Singura lucrare indexată despre el ca antiseptic local e veche și nu a putut fi accesată la sursă, așa că nu citez nimic din ea.

Al doilea fapt: verdele de briliant nu apare în niciunul dintre documentele consultate — paginile clinice și manualul CDC, ghidul britanic pentru sarcină, ghidul pediatric din Glasgow, sinteza Cochrane. Nu e respins acolo; pur și simplu nu există în discuție.

Al treilea fapt mă face să nu îl recomand. Toate listele de semne de alarmă cer același lucru de la părinte: să urmărească zonele de erupție care devin roșii, calde, sensibile sau încep să supureze, pentru că așa arată o suprainfecție. Un colorant care lasă o pată verde exact peste leziune acoperă fix semnele pe care sunteți rugată să le vedeți și șterge evoluția. Observația e raționamentul meu, construit pe acele liste, nu un citat dintr-un ghid.

Și o notă despre argumentul „se folosește de o sută de ani". Violetul de gențiană, un colorant înrudit, s-a folosit tot atât de mult; în 2019, Health Canada a constatat că „există dovezi (...), pe baza studiilor pe animale, că violetul de gențiană poate cauza cancer", precizând totodată că nu s-au găsit cazuri de cancer la om după folosirea lui topică. Sunt substanțe diferite și nu transfer concluzia de la una la alta; o aduc doar ca să arăt că vechimea unui obicei nu dovedește nimic.

Spumele și spray-urile „pentru varicelă": ce se poate spune onest despre ele

Se vând bine în septembrie și sunt scumpe raportat la cantitate. Promisiunea e răcorire imediată și mai puțină mâncărime. Am căutat dovezile. Am identificat o singură publicație despre un astfel de produs, apărută în 2026 într-o revistă medicală generalistă italiană, și nu am putut accesa textul, nici măcar rezumatul integral. Nu știu, deci, câți copii au fost incluși, dacă a existat un grup de comparație, dacă a fost randomizat sau cine a finanțat-o. Un studiu pe care nu îl poți citi nu susține o recomandare.

În jur, peisajul e gol. O analiză din Archives of Disease in Childhood a pornit de la întrebarea dacă loțiunea de calamină sau antihistaminicele reduc mâncărimea la copilul cu varicelă: căutarea în Cochrane Library nu a returnat niciun rezultat relevant. Ghidul din Glasgow menționează calamina cu formularea „fără dovezi de efect" și adaugă că poate usca pielea; CDC o menționează totuși, alături de băile reci, ca măsură de confort.

Verdictul, fără îndulcire: dacă o spumă rece îi face plăcere copilului și nu îl irită, nu e o greșeală. Dar nu scurtează boala, nu previne suprainfecția și nu previne cicatricile — cumpărați confort, nu tratament. Nici suplimentele nu schimbă nimic aici; despre ce au și ce nu au nevoie copiii dintr-un flacon am scris separat.

Ce se poate face acasă pentru mâncărime și pentru piele

Măsurile care se recomandă sunt banale și gratuite, ceea ce le face greu de vândut și ușor de ignorat.

Baia se face. Convingerea că nu ai voie să speli copilul cu varicelă nu are susținere: CDC recomandă o baie răcoroasă, eventual cu bicarbonat de sodiu sau ovăz coloidal, fără frecare.

Unghiile scurte sunt măsura cu efect real și cost zero: scărpinatul rupe veziculele, deschide poarta pentru bacterii și lasă cicatrici. Ghidul din Glasgow le pune pe aceeași listă cu hainele largi și ușoare și cu lichide din belșug; CDC adaugă spălatul mâinilor cel puțin 20 de secunde după ce copilul atinge veziculele.

Veziculele nu se sparg și crustele nu se desprind. Asta e diferența dintre o piele care se vindecă fără urme și una care rămâne cu semne.

Antihistaminicele orale sunt zona în care ghidurile nu se potrivesc, iar dovezile lipsesc. Ghidul din Glasgow recomandă un antihistaminic pentru prurit; căutarea din Archives of Disease in Childhood nu a găsit nimic relevant în Cochrane Library. Nu e o greșeală, dar e o alegere fără dovezi, făcută pentru confort. Produsul, forma și vârsta minimă se verifică pe prospect și cu farmacistul.

La copiii cu dermatită atopică, boala cutanată cronică e unul dintre motivele pentru care medicul poate decide altfel; rutina de emoliente și corticosteroizi topici se discută cu el.

Aciclovirul: medicament cu prescripție, nu tratament de rutină

Aciclovirul oral nu se ia de pe raft: e medicament cu prescripție și se dă pe criterii, nu la cerere.

Sinteza Cochrane pe trei studii randomizate la copii și adolescenți altfel sănătoși arată un beneficiu real, dar mic: febra a scăzut cu aproximativ 1,1 zile (interval de la −1,3 la −0,9), iar numărul maxim de leziuni cu 76 (interval de la −145 la −8). Pentru ce contează la părinte — când se opresc leziunile noi și când se calmează mâncărimea — rezultatele au fost neconcludente. Concluzia autorilor: „dovezile existente nu susțin folosirea pe scară largă a aciclovirului" la copiii mici imunocompetenți.

CDC formulează același lucru ca poziție a Academiei Americane de Pediatrie: tratamentul antiviral oral „nu este recomandat pentru copiii altfel sănătoși care fac o varicelă tipică". Iar fereastra e îngustă — beneficiul maxim cere începerea în primele 24 de ore de la erupție, deci decizia se ia în prima zi sau deloc.

Cine intră totuși în discuție:

Imunodeprimații și formele severe nu se tratează oral, ci cu aciclovir intravenos, în spital. În sarcină, ghidul britanic prevede aciclovir oral 800 mg de cinci ori pe zi, 7 zile — o decizie medicală, nu ceva ce se ia acasă.

Semnele care cer medic în aceeași zi

Complicațiile sunt rare la copilul sănătos, dar nu absente. O supraveghere elvețiană pe copiii spitalizați cu varicelă între 2021 și 2023 a găsit 224 de cazuri, dintre care 83% la copii anterior sănătoși, cu terapie intensivă la 14%. Numitorul contează: procentele se referă la copiii ajunși în spital, nu la toți copiii cu varicelă.

La camera de gardă sau la medic azi, nu mâine: la piele — o zonă a erupției devine roșie, caldă, dureroasă sau supurează; la febră — febră care ține mai mult de patru zile sau febră mare cu stare alterată; febră care revine după ce trecuse; la creier — copil greu de trezit, confuz, care merge nesigur, ceafă înțepenită, vărsături repetate; la respirație — respirație grea, tuse severă; la sânge — erupție cu sângerare sau vânătăi; la hidratare — copil care nu bea, urinează rar, are gura uscată, plânge fără lacrimi; la evoluție — leziuni noi care continuă să apară după ziua a cincea de la debut.

Adulții, gravidele, nou-născuții și copiii cu imunitate scăzută

Varicela nu e aceeași boală la toate vârstele, iar diferența e măsurabilă. Letalitatea raportată la numărul de cazuri e de aproximativ 1 la 100 000 la copiii de 1–14 ani, 6 la 100 000 la adolescenții de 15–19 ani și 21 la 100 000 la adulți. La copii domină complicațiile bacteriene ale pielii; la adulți, pneumonia.

În sarcină, ghidul britanic dă cifre: riscul de sindrom de varicelă fetală e de 0,91% dacă infecția apare înainte de 20 de săptămâni și de 0,55% în primul trimestru, iar pneumonia a apărut la 5% dintre femei într-o serie de 347 de cazuri. O gravidă fără imunitate care a fost expusă are nevoie de imunoglobulină specifică în 10 zile de la expunere — deci sună medicul în ziua în care află, nu când apare erupția.

Fereastra din jurul nașterii e delicată. Dacă mama face erupția între 7 zile înainte și 7 zile după naștere, până la 50% dintre nou-născuți se infectează și aproximativ 23% fac varicelă clinică. Pentru erupția maternă între 5 zile înainte și 2 zile după naștere, letalitatea neonatală istorică a fost de circa 30% fără antivirale și 7% cu intervențiile actuale.

Copiii și adulții cu imunitate scăzută — leucemie, limfom, chimioterapie, corticoterapie sistemică în doze mari, transplant — nu intră în niciun raționament de mai sus: acolo se sună medicul curant la primul semn.

Vaccinul și situația din Republica Moldova

Vaccinul se administrează în două doze și e, după CDC, „aproximativ 90% eficient în prevenirea varicelei". Cifra asta de 90% nu se confundă cu cealaltă de mai sus, unde 90% dintre contacții susceptibili se îmbolnăvesc: acolo e vorba de contagiozitate, nu de vaccin. După expunere, vaccinarea se poate face în 3–5 zile. Nu se dă în sarcină și nici în imunodepresie.

În Republica Moldova, vaccinul antivaricelic nu face parte din Programul Național de Imunizări. Ghidul practic de imunizare aprobat prin ordin al Ministerului Sănătății în martie 2024 enumeră 13 boli acoperite de programul de rutină — varicela nu e printre ele — și precizează textual: „Implementarea vaccinurilor împotriva varicelei și infecției meningococice sunt în proces de studiu". Extinderea anunțată în iulie 2025 a adus vaccinul meningococic, cel hexavalent și o schemă revizuită pentru HPV, nu și varicela.

Cât de comună e boala la noi: raportul ministerului pentru 2024 consemnează 11 630 de bolnavi de varicelă înregistrați. La scară europeană, o estimare dinaintea vaccinării universale dă circa 5,5 milioane de cazuri pe an.

Ce nu am putut verifica: dacă vaccinul e înregistrat și disponibil contra cost în farmaciile din Republica Moldova la data acestui articol. Nu am găsit o sursă oficială pe care să o pot cita, așa că nu afirm nimic — întrebarea se pune medicului de familie.

De reținut

1. Valurile succesive, cu leziuni de vârste diferite simultan, confirmă diagnosticul.
2. Febra scade de obicei în 2–4 zile de la erupție, înainte ca pielea să arate bine — asta nu înseamnă complicație.
3. Ibuprofenul are avertisment în documentele oficiale ale medicamentului, nu doar în opinia cuiva.
4. Asocierea cu fasceita necrozantă vine dintr-un studiu mic; regulatorii au decis totuși prudența.
5. Verdele de briliant nu apare în niciun ghid consultat și acoperă exact semnele de suprainfecție.
6. O spumă rece poate fi plăcută; nu grăbește vindecarea și nu previne cicatricile.
7. Aciclovirul se decide în primele 24 de ore sau nu se mai decide deloc.
8. În Republica Moldova s-au înregistrat 11 630 de cazuri în 2024, fără vaccin în programul de rutină.

---

Întrebări frecvente

Cum arată varicela la început?

Începe cu pete roșii plate, care în 24 de ore devin mici coșuri și apoi bășicuțe de 1–4 mm cu lichid limpede, pe fond roșu, întâi pe piept, spate și față. La copii, erupția e adesea primul semn; la adulți vin întâi 1–2 zile de febră. Semnul care confirmă e amestecul de leziuni în stadii diferite.

Cât durează varicela la copii?

Aproximativ 4–7 zile pentru boala în sine și în jur de o săptămână până când toate bășicile fac crustă. Erupția vine în 2–4 valuri, iar febra se rezolvă de obicei în 2–4 zile de la debut. Incubația, de la contact la primele semne, e de 10–21 de zile.

Ce tratament se dă la varicelă la copii?

La copilul sănătos, tratamentul e de confort: paracetamol pentru febră, baie răcoroasă, unghii tăiate scurt, haine largi, lichide. Se evită ibuprofenul și aspirina. Aciclovirul e medicament cu prescripție și nu se recomandă de rutină copiilor altfel sănătoși, ci doar unor categorii stabilite de medic.

Cum recunoști o formă ușoară de varicelă?

Forma ușoară apare mai ales la copiii vaccinați: puține bășici sau niciuna, febră mică sau absentă. Atenție la contagiozitate: doar sub 50 de leziuni scade transmiterea, iar peste acest număr copilul e la fel de contagios ca unul nevaccinat.

Ajută spuma sau spray-ul pentru varicelă?

Nu există dovezi că ar ajuta. Am identificat o singură publicație despre un astfel de produs, inaccesibilă în text integral, iar produsele nu apar în niciun ghid consultat. O spumă rece poate fi plăcută și nu e o greșeală, dar nu scurtează boala și nu previne cicatricile.

De ce nu se dă ibuprofen la varicelă?

Pentru că a fost asociat cu infecții bacteriene grave ale pielii și părților moi în cursul varicelei. Agenția Europeană a Medicamentului a impus menționarea riscului în documentele produselor, agenția franceză recomandă paracetamolul, iar CDC îl trece explicit la lista de evitat.

Cum e varicela la maturi?

Mai grea. Letalitatea raportată la cazuri e de aproximativ 21 la 100 000 la adulți, față de 1 la 100 000 la copiii de 1–14 ani, iar complicația care domină la adult e pneumonia. Spre deosebire de copiii sănătoși, adulții intră în categoriile pentru care medicul poate prescrie antiviral.

---

Nota autorului

Articol scris de Ionela Dulgher, farmacist. Redactare: Cristina Sarafanov-Foma. Ultima verificare a conținutului: 8 septembrie 2026.

Lucrez de patru ani în farmacie și septembrie are un ritm al lui: prima săptămână vine cu cereri pentru grădiniță, a treia vine cu varicela. Partea grea nu e să spui ce să cumperi, ci cum să explici, fără să pari că refuzi omul, că flaconul folosit și de mama, și de bunica lui nu are niciun loc unde să te uiți ca să vezi dacă funcționează.

Am pornit de la o întâmplare. O mamă a cumpărat ibuprofen pentru febra copilului cu varicelă și mi-a spus, absolut logic, că îi ține febra mai bine decât paracetamolul. Avea dreptate în privința febrei. Eu nu mai știam pe loc dacă avertismentul pe care îl auzisem era o regulă reală sau o poveste de facultate. Am citit acasă prospectul, apoi documentele agențiilor: textul e acolo, tipărit de ani de zile, într-un loc pe care nu îl citește aproape nimeni. De atunci, când cineva cere un antipiretic pentru un copil în septembrie, întreb dacă are bube pe piele.

Textul nu înlocuiește consultația medicală. Cereți consult în aceeași zi pentru o zonă de erupție roșie, caldă și dureroasă sau care supurează, pentru febră peste patru zile ori care revine, pentru un copil greu de trezit, confuz sau care merge nesigur, pentru respirație grea, pentru leziuni care sângerează, pentru un copil care nu bea. Și sunați medicul, nu farmacia, dacă varicela apare la un sugar, la o gravidă sau la o persoană cu imunitate scăzută.

---

Ai o întrebare?

Internetul are păreri. Salut are farmaciști. Dacă ai rămas cu o întrebare după acest articol, ne-o poți adresa direct.