Colesterol mărit: ce înseamnă valorile și de ce alternativa naturală la statine e tot o statină

Colesterol mărit: ce înseamnă valorile și de ce alternativa naturală la statine e tot o statină

Categorie: Inimă și metabolism

Timp de citire: 14 min

Vine cu buletinul de analize împăturit în patru și cu o întrebare: „care e norma?". Uneori are și cutia pregătită — un supliment pe care scrie „drojdie roșie de orez".

Amândouă discuțiile încep prost. Prima, pentru că nu există o normă unică a LDL: aceeași cifră poate fi în regulă pentru cineva și motiv de tratament pentru altcineva. A doua, pentru că suplimentul din cutie conține o substanță care, chimic, este o statină — exact lucrul pe care omul din fața mea speră să-l evite.

Pe scurt

Nu există o valoare normală unică a LDL: ținta depinde de riscul cardiovascular total, iar Moldova e încadrată la risc foarte mare. Suplimentele „naturale" pentru colesterol conțin monacolină K, care chimic este lovastatină — adică o statină, luată fără rețetă, fără doză cunoscută și fără analize.

  • Ținta de LDL depinde de categoria de risc, nu de laborator.
  • Monacolina K este lovastatină; UE a limitat-o sub 3 mg pe porție.
  • Fitosterolii scad LDL cu 7–12,5%; o statină, cu 30–50%.
  • Usturoiul și policosanolul nu au scăzut LDL în studii randomizate.
  • Uleiul de pește scade trigliceridele, nu LDL-ul.

Nu există o normă unică a LDL, ci ținte diferite pentru riscuri diferite

Coloana de „valori de referință" arată ce e obișnuit într-o populație, nu ce e bine pentru dumneavoastră. Ghidul european, actualizat pe 29 august 2025, dă ținte de LDL pe categorii de risc, aceleași ca în 2019.

Categoria de risc Ținta de LDL-colesterol
Risc foarte mare sub 1,4 mmol/L (sub 55 mg/dL)
Risc mare sub 1,8 mmol/L (sub 70 mg/dL)
Risc moderat sub 2,6 mmol/L (sub 100 mg/dL)
Risc mic sub 3,0 mmol/L (sub 116 mg/dL)

La risc mare și foarte mare se cere, în plus, o reducere de cel puțin 50% față de valoarea inițială: contează și de unde ați plecat.

Atenție la unități. Laboratoarele de la noi raportează de obicei în mmol/L, sursele americane în mg/dL. Un LDL de 3,0 din buletinul dumneavoastră și unul de 3,0 dintr-un tabel american sunt lucruri diferite: 3,0 mmol/L înseamnă 116 mg/dL.

Colesterolul total intră în calculul de risc, dar nu e o țintă de tratament. HDL-colesterolul, „colesterolul bun", se interpretează des greșit: un HDL mic chiar înseamnă risc mai mare, dar de aici nu urmează că ridicarea lui l-ar scădea. Purtătorii unei variante genetice care le dă un HDL mai mare ar fi trebuit să aibă, într-un studiu din Lancet, cu 13% mai puține infarcte. Nu au avut nicio diferență — raport de șanse 0,99. Ghidul european o spune scurt: terapiile de creștere a HDL nu reduc riscul.

Cum se stabilește categoria de risc și de ce contează unde locuiți

Riscul se calculează, nu se ghicește. Instrumentul european, SCORE2, estimează probabilitatea unui eveniment cardiovascular — fatal sau nefatal — în zece ani, la persoane aparent sănătoase de 40–69 de ani; peste 70 de ani se folosește SCORE2-OP. Intră în calcul vârsta, fumatul, tensiunea sistolică, colesterolul total și HDL: patru variabile care nu țin de LDL, motiv pentru care două persoane cu aceeași valoare pot avea ținte diferite. Fără tensiune, jumătate din calcul lipsește; am scris despre cum se măsoară corect tensiunea și ce ajută.

Modelul e calibrat pe patru regiuni europene, după mortalitatea cardiovasculară, iar Republica Moldova figurează în regiunea de risc foarte mare — categoria definită prin peste 300 de decese cardiovasculare la 100 000 de locuitori — alături de România, Ucraina și statele baltice; Franța și Marea Britanie sunt în regiunea de risc mic. Aceeași vârstă și același colesterol dau aici un risc calculat mai mare.

Unele situații sar peste calcul, direct la risc mare sau foarte mare: infarctul sau accidentul vascular în antecedente, boala aterosclerotică documentată, boala cronică de rinichi, un colesterol total peste 8 mmol/L și diabetul zaharat cu vechime sau cu afectare de organ.

Drojdia roșie de orez este o statină, vândută ca supliment

Produsele cu drojdie roșie de orez se vând ca alternativă naturală la statine. Substanța lor activă este monacolina K. Iar Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a scris-o fără ocolișuri, în avizul din iunie 2018: monacolina K în formă lactonică este identică cu lovastatina, substanța activă a unor medicamente autorizate în UE.

Nu e o alternativă la statine. Este o statină.

Și funcționează ca atare: o meta-analiză pe 20 de studii randomizate și 6 663 de pacienți a găsit o scădere a LDL de 1,02 mmol/L față de placebo, în intervalul unei statine de intensitate moderată.

Ce a găsit EFSA la capitolul siguranță:

Reacții adverse severe au fost raportate la doze de monacoline de la 3 mg pe zi în sus — rabdomioliză, hepatită și afecțiuni cutanate care au cerut spitalizare. Panelul a analizat 82 de cazuri din baza OMS, 164 din cea a FDA, 52 din sistemul italian și 30 din cel francez; reacțiile au vizat predominant aparatul musculoscheletic (29,9–38,4%) și ficatul (8,5–32%).

Concluzia panelului: nu se poate stabili niciun aport de monacoline care să nu ridice îngrijorări.

Pe baza acestui aviz, Regulamentul (UE) 2022/860 a limitat conținutul la sub 3 mg de monacoline pe porție zilnică — aceeași cifră ca mai sus, cu alt sens: acolo era doza de la care s-au raportat reacții severe, aici e limita legală. Coincid pentru că regulatorul a tăiat exact la pragul de la care începuseră problemele. Tot el cere avertismente pe etichetă: produsul nu se administrează gravidelor și femeilor care alăptează, copiilor sub 18 ani și adulților peste 70 de ani și nu se ia dacă luați deja un hipolipemiant. Alegația de sănătate pentru monacolina K a fost retrasă: cerea 10 mg pe zi, doză care nu mai e legală.

Mai e o problemă, independentă de limită: nu știți cât luați. O analiză a 28 de mărci din comerț a găsit variații de peste 60 de ori ale conținutului de monacolină K la aceeași cantitate de drojdie roșie de orez; în două produse nu s-a detectat deloc. Un studiu mai vechi, pe 12 produse, a găsit citrinină — micotoxină cu efect asupra rinichiului — în patru dintre ele.

Cap la cap: o statină, în doză necunoscută, fără analize hepatice și fără verificarea interacțiunilor. Iar un supliment pentru ficat nu e răspunsul la altul care poate afecta ficatul.

Fitosterolii, ovăzul și psyllium: efect real, mult sub o statină

Fitosterolii și stanolii vegetali au în UE o alegație autorizată, cu cifre din regulament: 1,5–2,4 g pe zi scad LDL cu 7–10%, iar 2,5–3 g pe zi cu 10–12,5%, în ambele cazuri în două-trei săptămâni.

Beta-glucanii din ovăz au și ei alegație autorizată, condiționată de cel puțin 3 g pe zi — grame, nu miligrame, alt prag decât limita de monacoline. EFSA nu dă un procent pentru ovăz, iar eu nu inventez unul: panelul a spus doar că majoritatea studiilor la această doză au arătat o scădere semnificativă a LDL.

Psyllium, într-o meta-analiză pe 41 de studii randomizate, scade LDL cu 8,55 mg/dL; trigliceridele și HDL nu se modifică semnificativ.

Comparația onestă: o statină moderată scade LDL cu 30–49%, una de intensitate înaltă cu peste 50%. Fitosterolii ajung la 12,5% — utili la risc mic, nu în locul unui tratament indicat.

Usturoiul și policosanolul: două lucruri care se vând bine și nu funcționează

Usturoiul a fost testat într-un studiu randomizat pe 192 de adulți cu LDL între 130 și 190 mg/dL, în patru grupuri: usturoi crud, pulbere, extract învechit și placebo. Doza: echivalentul unui cățel pe zi, șase zile pe săptămână, șase luni. Rezultatul: niciun efect semnificativ statistic al vreuneia dintre cele trei forme asupra LDL, HDL sau trigliceridelor.

Policosanolul are o istorie instructivă: aproape toate studiile favorabile au venit de la un singur grup de cercetare din Cuba, cu comparații față de valoarea inițială și fără comparații între grupuri. Când l-au testat cercetători independenți, în JAMA, pe 143 de subiecți, cu patru doze, 12 săptămâni, rezultatul a fost nicio diferență semnificativă statistic față de placebo.

Omega-3 scade trigliceridele, nu LDL-ul

Distincția care se ratează des la tejghea: uleiul de pește nu e un tratament pentru LDL crescut. Un studiu randomizat încrucișat a comparat EPA și DHA, câte 2,7 g pe zi, la 138 de participanți.

Efect EPA DHA
Trigliceride scad cu 11,3% scad cu 21,3%
LDL-colesterol crește cu 2,5% crește cu 5,4%

Cele două procente ale DHA, 21,3% și 5,4%, vin din același studiu și merg în sensuri contrare: primul e o scădere a trigliceridelor, al doilea o creștere a LDL. Nu le citiți ca pe două beneficii. Despre ce scrie pe etichetă am scris în articolul despre cum se citește eticheta de EPA și DHA.

Există și o formă cu prescripție, icosapent etil, altceva decât capsulele de la raft. REDUCE-IT, pe 8 179 de pacienți deja pe statină, a arătat o reducere de 25% a evenimentelor cardiovasculare majore: 17,2% față de 22,0%. STRENGTH, pe 13 078 de pacienți, cu alt preparat de omega-3, nu a găsit niciun beneficiu: 12,0% față de 12,2%. Cele două au folosit placebo-uri diferite — ulei mineral în REDUCE-IT, ulei de porumb în STRENGTH — iar întrebarea pusă public de mai mulți cercetători e dacă uleiul mineral nu a înrăutățit rezultatele grupului de control. Există un substudiu de biomarkeri în Circulation pe exact asta; nu i-am putut verifica cifrele la sursă, deci nu le dau.

Statinele și durerile musculare: ce arată studiile care au testat exact asta

Statinele sunt medicamente cu prescripție: nu se iau de pe raft și nu se aleg după cifra din buletin, ci după categoria de risc. Ce pot face eu la tejghea e să răspund la întrebarea care oprește tratamentul: durerile musculare.

O analiză a adunat datele individuale din 19 studii randomizate dublu-orb, pe 123 940 de participanți, urmăriți în medie 4,3 ani.

  • 27,1% dintre cei cu statină au raportat durere sau slăbiciune musculară. Și 26,6% dintre cei cu placebo.
  • În primul an, excesul a fost de 11 evenimente la 1 000 de persoane-ani: doar una din 15 raportări ale pacienților pe statină era cauzată de statină. După primul an, niciun exces semnificativ.
  • Concluzia autorilor: peste 90% dintre raportări nu se datorau statinei.

Două studii au testat asta pacient cu pacient. În SAMSON, 60 de persoane care abandonaseră statina au primit, în ordine aleatorie, patru luni cu atorvastatină, patru cu placebo și patru fără niciun comprimat, notându-și zilnic simptomele. Scorul mediu: 8,0 în lunile fără comprimat, 15,4 pe placebo, 16,3 pe statină. La șase luni, jumătate luau din nou statină. În StatinWISE, 200 de persoane au alternat fiecare șase perioade de două luni de atorvastatină și placebo identic: diferența la simptomele musculare a fost −0,11, nesemnificativă.

Asta nu înseamnă că durerea nu e reală: scorul de 15,4 pe placebo e aproape dublul celui din lunile fără niciun comprimat, deci oamenii chiar sufereau. Înseamnă doar că, de regulă, cauza nu era substanța. Concluzia practică nu e „suportați", ci „spuneți-i medicului".

Miopatia reală există și e rară: pe eticheta simvastatinei, incidența a fost de 0,03% la doza mică și 0,61% la cea mare. Prospectul cere să raportați prompt orice durere sau slăbiciune musculară inexplicabilă, mai ales cu febră.

Un al doilea efect documentat, pe care prefer să-l spun decât să-l ocolesc: statinele cresc riscul de diabet nou instalat. Într-o meta-analiză pe 13 studii și 91 140 de participanți, raportul de șanse a fost 1,09 — un caz suplimentar la 255 de pacienți tratați patru ani.

De ce tratamentul continuă după ce analizele revin la normal

Omul aduce buletinul cu LDL frumos și întreabă dacă poate opri, că „s-a rezolvat". Statina nu vindecă nimic: ține valoarea jos cât timp e luată. Analiza bună arată că medicamentul funcționează, nu că nu mai e nevoie de el.

Beneficiul e proporțional cu reducerea menținută. Meta-analiza pe 170 000 de participanți din 26 de studii randomizate a arătat că fiecare scădere de 1,0 mmol/L a LDL reduce rata anuală de evenimente vasculare majore cu puțin peste o cincime, iar mortalitatea de orice cauză cu 10%, fără vreun prag sub care beneficiul să dispară. Panelul european de ateroscleroză, după peste 200 de studii, o spune apăsat: LDL cauzează ateroscleroza, iar ce contează e expunerea cumulată în ani.

Două interacțiuni de verificat la tejghea. Prima: sucul de grepfrut — pe eticheta simvastatinei, 200 ml de suc dublu-concentrat de trei ori pe zi au crescut expunerea la medicament de 7 până la 16 ori; un pahar obișnuit a avut efect minim, dar grepfrutul nu e neutru. A doua, mai frecventă: antibioticele macrolide — eritromicina și claritromicina sunt contraindicate cu simvastatina, la fel ca antifungicele azolice, ciclosporina și gemfibrozilul. Dacă luați o statină și primiți rețetă de antibiotic, spuneți ce statină luați: e o întrebare de zece secunde care schimbă uneori prescripția.

Alimentația: întrebarea nu e ce scoateți, ci cu ce înlocuiți

Căutarea „alimente interzise în colesterol mărit" cere o listă. Răspunsul corect nu e o listă și începe cu oul. Colesterolul din alimente contează mult mai puțin decât grăsimile saturate. Avizul Asociației Americane a Inimii din 2019 nu mai stabilește o limită zilnică pentru colesterolul alimentar și spune că înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate scade LDL mai mult decât intervenția asupra colesterolului singur. La un adult sănătos, până la un ou întreg pe zi intră într-un tipar sănătos.

Cifra care contează e alta. O sinteză Cochrane pe 15 studii randomizate și 56 675 de participanți a găsit că reducerea grăsimilor saturate scade cu 17% evenimentele cardiovasculare combinate: 56 de persoane fără boală cardiovasculară trebuie să-și reducă aportul patru ani pentru ca una să evite un eveniment. Efectul asupra mortalității totale a fost mic sau absent, iar înlocuirea contează: energia scoasă din grăsimi saturate dă rezultate când e înlocuită cu grăsimi polinesaturate, nu când e doar scoasă. OMS pune pragurile în cifre: grăsimile saturate sub 10% din energia zilnică, cele trans sub 1%.

Tiparul mediteranean are un studiu randomizat mare, PREDIMED, pe 7 447 de persoane — și o poveste care trebuie spusă. Autorii au descoperit ulterior abateri de la protocol: membri de familie înrolați fără randomizare, un centru din unsprezece care a repartizat participanți fără randomizare, tabele de randomizare folosite inconsecvent. Și-au retras articolul din 2013 și l-au republicat în 2018. Rezultatele republicate: raport de risc 0,69 pentru dieta cu ulei de măsline extravirgin și 0,72 pentru cea cu nuci, similare și după scoaterea celor 1 588 de participanți cu repartizare problematică. Un studiu cu o poveste incomodă, nu unul invalidat — dar cine îl citează fără să o spună ascunde jumătate din informație.

Trigliceridele crescute: alcoolul, zahărul și pragul de la care e urgență

Trigliceridele nu sunt colesterol, se corectează altfel și au prag propriu de pericol.

Nivel de trigliceride mmol/L
Normal sub 1,7
Ușor crescut 1,7–2,3
Moderat crescut 2,3–11,2
Sever crescut 11,2–22,4

Ghidul Societății de Endocrinologie situează riscul serios de pancreatită peste 22,4 mmol/L (2 000 mg/dL) și spune că poate fi prevenit ținând trigliceridele sub 11,2 mmol/L. Pancreatita e o urgență, nu o noțiune teoretică.

Cauzele corectabile: alcoolul, care crește sinteza hepatică de grăsimi dependent de doză; zaharurile simple; diabetul necontrolat; hipotiroidismul; unele medicamente. Documentul de consens al Colegiului American de Cardiologie e categoric la primul punct: alcoolul trebuie limitat și eliminat complet când trigliceridele sunt marcat crescute.

Despre fructoză merită o precizare. O meta-analiză de studii controlate de alimentație a găsit că fructoza care înlocuiește alți carbohidrați, la același aport caloric, nu crește trigliceridele postprandiale; fructoza care vine ca energie în plus, da. Problema nu e molecula, e surplusul. Restul: 5–10% scădere în greutate și 150 de minute pe săptămână de mișcare moderată.

Analiza: cine, de la ce vârstă și de ce nu mai e nevoie de post

Ghidul european recomandă ca profilul lipidic să fie luat în considerare la bărbați peste 40 de ani și la femei peste 50 de ani sau după menopauză — mai devreme, dacă există boală cardiovasculară prematură în familie, diabet, hipertensiune ori fumat.

Nu mai trebuie să veniți pe nemâncate, în majoritatea cazurilor. Poziția comună a Societății Europene de Ateroscleroză și a Federației Europene de Chimie Clinică, din 2016, recomandă de rutină probele fără post: modificările după o masă obișnuită sunt mici — trigliceridele cresc cu 0,3 mmol/L, colesterolul total și LDL scad fiecare cu 0,2 mmol/L, iar HDL nu se schimbă. Postul rămâne indicat dacă trigliceridele fără post depășesc 5 mmol/L.

Copiii, sarcina și alăptarea

Copiii nu intră în discuția obișnuită despre colesterol mărit, cu o excepție: hipercolesterolemia familială, boală genetică ce afectează aproximativ 1 din 300 de persoane. Netratată, dă un risc de boală coronariană de 13 ori mai mare, cu evenimente tipic înainte de 55 de ani la bărbați și 60 la femei, iar sub 1% dintre cei afectați sunt diagnosticați. Consensul european din 2026 recomandă diagnosticul în prima decadă de viață și trimitere la specialist la un LDL peste 4,5 mmol/L.

În sarcină, statinele nu se iau fără decizie medicală. FDA a eliminat în iulie 2021 contraindicația absolută pe toată clasa, dar formularea rămâne clară: majoritatea pacientelor ar trebui să oprească statina în momentul în care află că sunt însărcinate. La alăptare nu se alăptează în timpul tratamentului, pentru că substanța trece în laptele matern. Iar suplimentele cu drojdie roșie de orez sunt excluse prin etichetă la gravide, la femeile care alăptează, la copii sub 18 ani și la adulți peste 70 de ani.

De reținut

  1. Aceeași cifră înseamnă altceva în mmol/L și în mg/dL: 3,0 mmol/L este 116 mg/dL.
  2. La risc mare și foarte mare se cere și o reducere de cel puțin 50% față de valoarea inițială, nu doar atingerea cifrei.
  3. Conținutul de monacolină K a variat de peste 60 de ori între 28 de mărci analizate; în două produse nu s-a detectat deloc.
  4. Simptomele musculare de pe placebo au fost aproape duble față de lunile fără niciun comprimat: durerea e reală, cauza e rar substanța.
  5. Statinele cresc riscul de diabet nou instalat cu un caz la 255 de pacienți tratați patru ani; e un preț mic, dar se spune.
  6. Fructoza problematică e cea care vine ca energie în plus, nu cea care înlocuiește alți carbohidrați la același aport caloric.

Întrebări frecvente

Care sunt valorile normale ale colesterolului?

Nu există un tabel unic. Ținta de LDL depinde de riscul cardiovascular: sub 1,4 mmol/L la risc foarte mare, sub 1,8 la risc mare, sub 2,6 la risc moderat, sub 3,0 la risc mic. Coloana de referință a laboratorului arată ce e obișnuit în populație, nu ce vi se potrivește.

Ce înseamnă colesterol LDL mărit?

Înseamnă că valoarea depășește ținta categoriei dumneavoastră de risc, nu neapărat limita tipărită pe buletin. LDL este cauza dovedită a bolii aterosclerotice, iar riscul crește proporțional cu expunerea cumulată în ani. Un LDL peste 4,9 mmol/L urcă singur pacientul la risc mare.

Care este cel mai bun medicament pentru colesterol mărit?

Nu există un răspuns unic: alegerea depinde de cât trebuie scăzut LDL și de la ce valoare. Statinele sunt tratamentul de primă linie, clasificate după reducerea obținută — peste 50%, între 30 și 49%, sub 30%. Sunt medicamente cu prescripție, iar decizia aparține medicului.

Ce tratament naturist ajută la colesterol mărit?

Fitosterolii scad LDL cu 7–12,5% la 1,5–3 g pe zi, în două-trei săptămâni. Beta-glucanul din ovăz are alegație autorizată la cel puțin 3 g pe zi, iar psyllium scade LDL cu 8,55 mg/dL. Usturoiul și policosanolul nu au avut efect, iar drojdia roșie de orez e o statină, nu un produs natural inofensiv.

Ce alimente sunt interzise când ai colesterol mărit?

Nu o listă de interdicții, ci o înlocuire: grăsimile saturate sub 10% din energia zilnică și cele trans sub 1%, înlocuite cu grăsimi polinesaturate. Reducerea grăsimilor saturate scade evenimentele cardiovasculare cu 17%. Oul contează mult mai puțin: până la unul pe zi e în regulă la un adult sănătos.

Ce înseamnă trigliceride mărite?

Valori peste 1,7 mmol/L, cu praguri crescânde de severitate. Cauzele corectabile sunt alcoolul, zaharurile în exces caloric, diabetul necontrolat și unele medicamente. Peste 22,4 mmol/L apare riscul serios de pancreatită, o urgență.

Nota autorului

Articol scris de Nadejda Atmaja, farmacist. Redactare: Cristina Sarafanov-Foma. Ultima verificare a conținutului: 13 septembrie 2026.

Am scris articolul pentru cutia cu drojdie roșie de orez pusă pe tejghea lângă buletinul de analize. Gestul are o logică: omul a citit că statinele dau dureri musculare, s-a speriat și a căutat varianta blândă. A cumpărat aceeași substanță, în doza pe care nu o știe nici el, nici eu.

Ce mi-a schimbat felul de a vorbi despre asta nu au fost regulamentele, ci studiile în care aceiași oameni au luat pe rând statină, placebo și nimic. Când citești acolo că lunile cu comprimatul gol au produs aproape la fel de mult disconfort ca cele cu medicament, nu-ți mai vine să spui nimănui că i se pare.

Textul nu înlocuiește consultația medicală. Cereți consult înainte de a începe sau a opri un tratament pentru colesterol, pentru orice durere musculară apărută sub statină — mai ales cu febră sau cu urină închisă la culoare — pentru trigliceride foarte mari, pentru un colesterol total peste 8 mmol/L sau un LDL crescut la un copil, în sarcină și în alăptare, și înainte de a lua un supliment cu drojdie roșie de orez.

Ai o întrebare?

Internetul are păreri. Salut are farmaciști. Dacă ai rămas cu o întrebare după acest articol, ne-o poți adresa direct.

Surse

  1. EFSA Panel on Food Additives and Nutrient Sources added to Food (ANS). Scientific opinion on the safety of monacolins in red yeast rice. EFSA Journal 2018;16(8):5368. DOI 10.2903/j.efsa.2018.5368
  2. Commission Regulation (EU) 2022/860 of 1 June 2022 amending Annex III to Regulation (EC) No 1925/2006 as regards monacolins from red yeast rice. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX%3A32022R0860
  3. Cohen PA, Avula B, Khan IA. Variability in strength of red yeast rice supplements purchased from mainstream retailers. J Clin Lipidol 2017;11(6):1445–1450. PMID 28641460
  4. Gordon RY, Cooperman T, Obermeyer W, Becker DJ. Marked variability of monacolin levels in commercial red yeast rice products: buyer beware! Arch Intern Med 2010;170(19):1722–1727. PMID 20975018
  5. Gerards MC, Terlou RJ, Yu H, Koks CHW, Gerdes VEA. Traditional Chinese lipid-lowering agent red yeast rice results in significant LDL reduction but safety is uncertain: a systematic review and meta-analysis. Atherosclerosis 2015;240(2):415–423
  6. 2025 Focused Update of the 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J 2025;46(42):4359 (publicat 29 august 2025). https://academic.oup.com/eurheartj/article/46/42/4359/8234482
  7. Mach F, Baigent C, Catapano AL, et al. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J 2020;41(1):111–188
  8. SCORE2 working group and ESC Cardiovascular risk collaboration. SCORE2 risk prediction algorithms: new models to estimate 10-year risk of cardiovascular disease in Europe. Eur Heart J 2021;42(25):2439–2454
  9. European Society of Cardiology. HeartScore — European risk regions. https://www.heartscore.org/en_GB/heartscore-europe-risk-regions
  10. Ference BA, Ginsberg HN, Graham I, et al. Low-density lipoproteins cause atherosclerotic cardiovascular disease. A consensus statement from the European Atherosclerosis Society Consensus Panel. Eur Heart J 2017;38(32):2459–2472
  11. Voight BF, Peloso GM, Orho-Melander M, et al. Plasma HDL cholesterol and risk of myocardial infarction: a mendelian randomisation study. Lancet 2012;380(9841):572–580. PMID 22607825
  12. Nordestgaard BG, Langsted A, Mora S, et al. Fasting is not routinely required for determination of a lipid profile: a joint consensus statement from the EAS and EFLM. Eur Heart J 2016;37(25):1944–1958
  13. Nordestgaard BG, Chapman MJ, Humphries SE, et al. Familial hypercholesterolaemia is underdiagnosed and undertreated in the general population. Eur Heart J 2013;34(45):3478–3490
  14. Familial hypercholesterolaemia in children and adolescents: a European Atherosclerosis Society consensus statement. Eur Heart J 2026;47(26):3324
  15. Grundy SM, Stone NJ, Bailey AL, et al. 2018 AHA/ACC Guideline on the Management of Blood Cholesterol. J Am Coll Cardiol 2019;73(24):e285–e350
  16. Cholesterol Treatment Trialists' Collaboration. Efficacy and safety of more intensive lowering of LDL cholesterol: a meta-analysis of data from 170 000 participants in 26 randomised trials. Lancet 2010;376(9753):1670–1681. PMID 21067804
  17. Cholesterol Treatment Trialists' Collaboration. Effect of statin therapy on muscle symptoms: an individual participant data meta-analysis of large-scale, randomised, double-blind trials. Lancet 2022;400(10355):832–845. PMID 36049498
  18. Howard JP, Wood FA, Finegold JA, et al. Side effect patterns in a crossover trial of statin, placebo, and no treatment (SAMSON). J Am Coll Cardiol 2021;78(12):1210–1222; raport inițial N Engl J Med 2020;383:2182–2184
  19. Herrett E, Williamson E, Brack K, et al. Statin treatment and muscle symptoms: series of randomised, placebo controlled n-of-1 trials (StatinWISE). BMJ 2021;372:n135. PMID 33627334
  20. Sattar N, Preiss D, Murray HM, et al. Statins and risk of incident diabetes: a collaborative meta-analysis of randomised statin trials. Lancet 2010;375(9716):735–742
  21. U.S. Food and Drug Administration. FDA requests removal of strongest warning against using cholesterol-lowering statins during pregnancy. Drug Safety Communication, 20 iulie 2021
  22. Simvastatin tablets, film coated — prescribing information. DailyMed, U.S. National Library of Medicine
  23. Commission Regulation (EU) No 686/2014 of 20 June 2014 as regards the conditions of use of certain health claims related to the lowering effect of plant sterols and plant stanols on blood LDL-cholesterol
  24. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Scientific Opinion on the substantiation of a health claim related to oat beta glucan and lowering blood cholesterol. EFSA Journal 2010;8(12):1885
  25. Ghavami A, et al. Psyllium supplementation and lipid profiles: systematic review and dose-response meta-analysis of randomized controlled trials. Genes Nutr 2025;20:786
  26. Gardner CD, Lawson LD, Block E, et al. Effect of raw garlic vs commercial garlic supplements on plasma lipid concentrations in adults with moderate hypercholesterolemia: a randomized clinical trial. Arch Intern Med 2007;167(4):346–353
  27. Berthold HK, Unverdorben S, Degenhardt R, Bulitta M, Gouni-Berthold I. Effect of policosanol on lipid levels among patients with hypercholesterolemia or combined hyperlipidemia: a randomized controlled trial. JAMA 2006;295(19):2262–2269
  28. Dulin MF, Hatcher LF, Sasser HC, Barringer TA. Policosanol is ineffective in the treatment of hypercholesterolemia: a randomized controlled trial. Am J Clin Nutr 2006;84(6):1543–1548
  29. Allaire J, Vors C, Tremblay AJ, et al. High-dose DHA has more profound effects on LDL-related features than high-dose EPA: the ComparED study. J Clin Endocrinol Metab 2018;103(8):2909–2917
  30. Bhatt DL, Steg PG, Miller M, et al. Cardiovascular risk reduction with icosapent ethyl for hypertriglyceridemia (REDUCE-IT). N Engl J Med 2019;380(1):11–22
  31. Nicholls SJ, Lincoff AM, Garcia M, et al. Effect of high-dose omega-3 fatty acids vs corn oil on major adverse cardiovascular events in patients at high cardiovascular risk: the STRENGTH randomized clinical trial. JAMA 2020;324(22):2268–2280
  32. Ridker PM, Rifai N, MacFadyen J, et al. Effects of randomized treatment with icosapent ethyl and a mineral oil comparator on inflammatory and lipid biomarkers: a REDUCE-IT biomarker substudy. Circulation 2022;146(5):372–379
  33. Virani SS, Morris PB, Agarwala A, et al. 2021 ACC Expert Consensus Decision Pathway on the Management of ASCVD Risk Reduction in Patients With Persistent Hypertriglyceridemia. J Am Coll Cardiol 2021;78(9):960–993
  34. Berglund L, Brunzell JD, Goldberg AC, et al. Evaluation and treatment of hypertriglyceridemia: an Endocrine Society clinical practice guideline. J Clin Endocrinol Metab 2012;97(9):2969–2989
  35. Wang DD, Sievenpiper JL, de Souza RJ, et al. Effect of fructose on postprandial triglycerides: a systematic review and meta-analysis of controlled feeding trials. Atherosclerosis 2014;232(1):125–133
  36. Carson JAS, Lichtenstein AH, Anderson CAM, et al. Dietary cholesterol and cardiovascular risk: a science advisory from the American Heart Association. Circulation 2020;141(3):e39–e53
  37. Hooper L, Martin N, Jimoh OF, Kirk C, Foster E, Abdelhamid AS. Reduction in saturated fat intake for cardiovascular disease. Cochrane Database Syst Rev 2020, Issue 8, CD011737.pub3
  38. World Health Organization. Saturated fatty acid and trans-fatty acid intake for adults and children: WHO guideline. Geneva, 2023
  39. Estruch R, Ros E, Salas-Salvadó J, et al. Primary prevention of cardiovascular disease with a Mediterranean diet supplemented with extra-virgin olive oil or nuts (PREDIMED). N Engl J Med 2018;378(25):e34; retractare și republicare: N Engl J Med 2018;378:2441–2442

Articole similare

Vezi toate

S.R.L. Farmacia Salut își rezervă dreptul de a modifica în orice moment, fără notificare prealabilă, descrierile și caracteristicile produselor. Înainte de utilizarea sau consumul oricărui produs, se recomandă consultarea medicului sau farmacistului.