Este tema pe care aproape nimeni nu o aduce în discuție la tejghea. Oamenii o caută noaptea, pe telefon, și cumpără a doua zi arătând cu degetul spre raft, fără să spună un cuvânt.
De aceea merită scris despre ea limpede. Hemoroizii nu sunt o boală rușinoasă și nici rară — sunt structuri vasculare normale ale canalului anal, pe care le are toată lumea. Devin o problemă doar când se măresc, prolabează sau sângerează. Într-un studiu pe pacienți care veneau la colonoscopie de screening, aproape 39% aveau hemoroizi vizibili, dar mai puțin de jumătate dintre ei aveau simptome.
Vestea mai puțin plăcută e că multe dintre lucrurile care se vând pentru hemoroizi au dovezi mult mai slabe decât te-ai aștepta, iar unul dintre ele — cel mai ieftin — le are pe cele mai bune.
Pe scurt
Fibrele și hidratarea sunt singura măsură de primă linie cu dovezi solide: reduc simptomele persistente și sângerarea cu aproape jumătate. Cremele și supozitoarele calmează, dar nu vindecă, iar cele cu corticosteroid se folosesc cel mult șapte zile. Orice sângerare rectală se arată medicului, nu se presupune.
- Fibrele: 7–20 g pe zi în plus, crescute treptat, cu apă suficientă.
- Cremele sunt pentru criză; fibrele sunt pentru problemă.
- Băile de șezut sunt confort, nu tratament.
- Gradul hemoroizilor decide ce urmează după fibre.
- Sângerarea se evaluează medical, chiar dacă ai hemoroizi cunoscuți.
Sângerarea rectală nu se autodiagnostichează. Cancerul de colon sângerează la fel ca hemoroizii, iar cele două pot coexista. Ghidurile de gastroenterologie cer evaluare, nu tratament pe presupunere. Dacă vezi sânge, mergi la medic — chiar dacă ai hemoroizi cunoscuți.
Ce sunt, de fapt
Hemoroizii sunt perne vasculare care fac parte din anatomia normală a canalului anal și contribuie la continență. Problema apare când se dilată și își pierd suportul.
Hemoroizii interni pornesc deasupra liniei dentate și sunt acoperiți de mucoasă. Sângerează, dar nu dor — mucoasa nu are aceleași terminații nervoase ca pielea. Hemoroizii externi sunt sub linia dentată, acoperiți de piele, și pot fi dureroși, mai ales când se trombozează.
Distincția contează pentru că explică un lucru care derutează: durerea puternică și bruscă de la un hemoroid extern trombozat este cu totul altceva decât sângerarea nedureroasă a unuia intern.
Hemoroizii interni se clasifică în patru grade, iar gradul decide ce se face:
| Grad | Ce se întâmplă | Prima opțiune |
|---|---|---|
| I | Sângerează, nu prolabează | Fibre |
| II | Prolabează, revine singur | Fibre, apoi ligatură |
| III | Prolabează, se reduce manual | Ligatură sau operație |
| IV | Prolabat permanent | Operație |
Fibrele: prima linie, cu cifre
Aici avem cifre reale, nu impresii.
O sinteză sistematică cu meta-analiză publicată în 2006 a reunit 7 studii randomizate cu 378 de participanți care au primit fibre suplimentare față de control. Rezultatele:
- simptome care persistă: reducere cu aproximativ 47% (risc relativ 0,53);
- sângerare: reducere cu aproximativ 50% (risc relativ 0,50).
La fel de important este ce nu au îmbunătățit fibrele: prolapsul, durerea și pruritul nu au atins semnificația statistică. Deci fibrele lucrează pe sângerare și pe simptomele generale, nu pe tot.
Dozele din studii au fost de 7–20 g de fibre suplimentare pe zi — psyllium, tărâțe, coajă de Plantago ovata — administrate de obicei 6 săptămâni. Ghidul american de chirurgie colorectală, actualizat în 2024, plasează modificarea alimentară cu aport adecvat de fibre și lichide ca terapie de primă linie.
Ce înseamnă în practică: nu se sare direct la 20 g. Se crește treptat, în 1–2 săptămâni, cu apă suficientă — altfel apar balonare și disconfort, iar fibrele fără lichid pot chiar înrăutăți constipația. Aceeași creștere treptată se aplică și la fibrele luate pentru tranzit sau alături de probiotice.
Venotonicele: efect probabil real, dovezi de calitate discutabilă
Flavonoidele — diosmina cu hesperidină, sub formă micronizată — sunt cele mai vândute produse orale pentru hemoroizi. Ce arată literatura:
O sinteză Cochrane din 2012, pe 20 de studii randomizate și 2.344 de participanți, a găsit reduceri semnificative ale sângerării și pruritului și o ameliorare globală a simptomelor. O meta-analiză separată, pe 14 studii și 1.514 pacienți, a găsit reducerea simptomelor persistente cu 58%, a sângerării cu 67% și a recidivei cu 47%. Această din urmă cifră seamănă cu cea de la fibre, dar măsoară altceva: la fibre, 47% este reducerea simptomelor care persistă; aici, reducerea recidivelor.
Cifrele arată spectaculos. Exact de aceea trebuie citite cu atenție.
Autorii celei de-a doua meta-analize își încheie lucrarea cu o frază pe care merită să o reproducem: „Limitările de calitate metodologică, heterogenitatea și potențiala eroare sistematică de publicare ridică semne de întrebare asupra efectelor benefice aparente ale flavonoidelor." Studiile sunt mici, multe sunt vechi, iar sinteza Cochrane nu a mai fost actualizată din 2012.
Un detaliu care nu apare în reclame: durerea nu s-a redus semnificativ în niciuna dintre analize.
Schema de administrare din rezumatul caracteristicilor produsului pentru forma micronizată de 500 mg, în criza acută: 6 comprimate pe zi timp de 4 zile, apoi 4 comprimate pe zi timp de 3 zile. Același document precizează că tratamentul trebuie să fie de scurtă durată și că, dacă simptomele nu cedează rapid, este necesară o examinare proctologică.
Creme și supozitoare: ce pot și ce nu pot
Aceasta este categoria cu cea mai mare distanță între cât se vinde și cât se știe.
Ghidul american din 2024 clasifică tratamentul topic ca recomandare slabă — se oferă pentru că riscul e mic și poate aduce ameliorare, nu pentru că eficacitatea e stabilită. Societatea italiană de chirurgie colorectală formulează și mai direct: anestezicele, antisepticele și corticosteroizii locali aduc o ameliorare temporară, dar eficacitatea aplicării prelungite nu este demonstrată, iar utilizarea repetată poate produce sensibilizare cutanată.
Concret, pe categorii:
Cu corticosteroid (hidrocortizon). Reduc inflamația și pruritul. Rezumatul caracteristicilor produsului pentru un preparat uzual indică maximum trei aplicări pe zi și maximum 7 zile, cu mențiunea explicită de a nu se folosi mai mult fără indicația medicului — utilizarea prelungită poate produce efecte corticosteroidiene sistemice și subțierea pielii perianale. Același document contraindică produsul în sarcină și alăptare.
Cu anestezic local (lidocaină, benzocaină). Amorțesc zona pentru câteva ore. Utile pentru un hemoroid extern dureros, fără efect asupra cauzei.
Cu protectoare și astringente (oxid de zinc, bismut). Formează o peliculă, reduc iritația mecanică. Cele mai blânde și cele care se pot folosi cel mai mult timp.
Regula practică pe care o dau: crema sau supozitorul sunt pentru criză, fibrele sunt pentru problemă. Cine folosește doar prima parte revine peste două luni cu aceeași situație.
Ce știm, de fapt, despre băile de șezut
Merită spus corect, chiar dacă sfatul e vechi și larg răspândit.
O sinteză sistematică pe 4 studii și 268 de participanți a concluzionat că nu există dovezi solide că băile de șezut ameliorează durerea sau grăbesc vindecarea în afecțiunile anorectale. Un studiu randomizat pe perioada de după hemoroidectomie nu a găsit nicio reducere a simptomelor.
Asta nu înseamnă că sunt inutile. Nu s-au raportat complicații, iar mulți pacienți le găsesc plăcute și liniștitoare. Ghidul italian sugerează apă caldă la maximum 40–42 °C, circa 3 minute. Le poți folosi liniștit — doar nu ca tratament.
Ce nu are dovezi
Hamamelis (nucă vrăjitoare). Are o monografie europeană pentru utilizare tradițională în ameliorarea simptomatică a pruritului și arsurii asociate hemoroizilor. „Utilizare tradițională" înseamnă că indicația se bazează pe cel puțin 30 de ani de folosință, nu pe studii clinice. Nu am găsit niciun studiu randomizat pe hamamelis în hemoroizi.
Castanul sălbatic. Are dovezi în insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare și o monografie europeană pentru această indicație. Hemoroizii nu sunt o indicație listată. Extrapolarea de la vene varicoase la hemoroizi nu este susținută.
Constipația și statul pe toaletă: legătura e mai puțin clară decât pare
Aici literatura se contrazice, iar onestitatea cere să spunem asta.
Studiile epidemiologice clasice ale lui Johanson și Sonnenberg au observat că profilul demografic al constipației și cel al hemoroizilor nu se suprapun: constipația crește exponențial după 65 de ani, în timp ce hemoroizii ating vârful la 45–65 de ani și apoi scad. Un studiu caz-control al acelorași autori a concluzionat că constipația nu este un factor de risc pentru hemoroizi.
Un studiu mai recent, pe 2.813 persoane, a găsit totuși asocieri modeste: efortul de defecație în peste un sfert din cazuri a fost asociat cu un risc cu 58% mai mare, iar constipația definită prin criterii standard cu un risc cu 43% mai mare.
Concluzia rezonabilă: efortul la scaun pare să conteze mai mult decât constipația ca diagnostic, iar relația de cauzalitate nu este dovedită. Recomandarea de a nu forța și de a nu sta mult pe toaletă rămâne bun-simț clinic — ghidurile o dau ca opinie de expert, fără studii în spate.
Despre telefonul pe toaletă: există exact un studiu, publicat în 2025, pe 125 de persoane, care a găsit un risc cu circa 46% mai mare la cei care își folosesc telefonul acolo, independent de efortul de defecație. Este un studiu mic, transversal, cu date auto-raportate. Generează o ipoteză, nu o dovedește.
Sarcina și perioada de după naștere: ce este sigur
Este perioada în care hemoroizii apar cel mai frecvent: aproximativ 8% dintre femei în ultimul trimestru și 20% imediat după naștere dezvoltă hemoroizi trombozați.
Dovezile pentru tratament sunt aproape inexistente. O sinteză Cochrane a găsit doar 2 studii randomizate, cu 150 de femei, ambele pe rutozide orale, și a concluzionat că acestea nu pot fi recomandate până când siguranța nu este mai bine documentată. Aceeași sinteză semnalează că niciun studiu nu a evaluat modificarea alimentară în această perioadă — deși tocmai ea este prima linie în restul populației.
Practic: fibrele și hidratarea rămân măsurile de bază și sunt sigure. Produsele topice cu corticosteroid sunt contraindicate în sarcină și alăptare conform rezumatului caracteristicilor produsului. Orice altceva se discută cu medicul care urmărește sarcina — nu se alege de pe raft.
Sângele la scaun: ce se exclude înainte de a trata
Aceasta este secțiunea pentru care merită citit tot articolul.
Ghidul american din 2024 recomandă evaluarea endoscopică a colonului la pacienți selectați cu hemoroizi simptomatici și sângerare rectală, și notează explicit că sângerarea din cancerul de colon este frecvent atribuită greșit hemoroizilor. Ghidul italian formulează la fel: pacienții cu boală hemoroidală și sângerare rectală trebuie să facă o colonoscopie pentru a exclude alte afecțiuni colorectale.
Ghidul britanic de referire pentru suspiciunea de cancer a fost revizuit în 2023 și funcționează acum pe baza unui test de sângerare ocultă în scaun. Categoriile la care se recomandă testarea includ, printre altele:
- persoanele cu modificare a tranzitului intestinal, indiferent de vârstă;
- persoanele cu anemie feriprivă;
- persoanele sub 50 de ani cu sângerare rectală plus durere abdominală sau scădere în greutate neexplicată;
- persoanele de 50 de ani și peste cu sângerare rectală, durere abdominală sau scădere în greutate neexplicată;
- persoanele de 60 de ani și peste cu anemie, chiar fără deficit de fier.
Mai există o precizare importantă în același ghid: un rezultat negativ nu anulează o suspiciune clinică puternică.
Nu-ți poți face singură această evaluare, și nici nu trebuie. Ce trebuie să reții e mult mai simplu: sângele nu se tratează cu unguent. Se arată medicului.
Cere consult prompt și pentru: durere anală severă și brusc instalată (posibil hemoroid trombozat, care beneficiază de intervenție în primele zile), febră, secreție purulentă, sau o umflătură care nu se reduce.
Ce se face când fibrele nu sunt suficiente
Nu tot se rezolvă cu farmacia, iar asta e o informație utilă, nu un eșec.
Ligatura elastică este procedura de cabinet cea mai eficientă: prima opțiune la gradul II care nu răspunde la tratamentul conservator și una dintre cele două variante la gradul III, așa cum apare și în tabelul de mai sus. Într-o sinteză Cochrane care a comparat-o cu hemoroidectomia chirurgicală: la gradul II nu a existat diferență de eficacitate între cele două, în timp ce la gradul III chirurgia a fost superioară. În schimb, durerea postoperatorie a fost semnificativ mai mare după operație.
Concluzia autorilor: ligatura elastică drept primă opțiune la gradul II; la gradul III, alegerea între ligatură și operație se face cu medicul, cântărind eficacitatea mai mare a chirurgiei față de durerea de după. Operația rămâne varianta și la recidiva după ligatură. Datele publicate arată ameliorare la 93–100% dintre pacienții cu grad II după ligatură, cu 8–10% care necesită o a doua ședință.
De reținut
- Hemoroizii sunt structuri normale ale canalului anal; devin problemă când se măresc, prolabează sau sângerează.
- Fibrele lucrează pe sângerare și pe simptomele generale, nu pe durere și pe prolaps.
- Venotonicele par să ajute, dar studiile sunt mici și de calitate discutabilă, iar durerea nu s-a redus semnificativ.
- Hamamelisul are statut de „utilizare tradițională", fără studii; castanul sălbatic nu are indicație pe hemoroizi.
- Efortul la scaun pare să conteze mai mult decât constipația ca diagnostic.
- În sarcină, fibrele și hidratarea rămân măsurile de bază; preparatele cu corticosteroid sunt contraindicate.
- Ligatura elastică este opțiunea de cabinet la gradul II; la gradul III se cântărește cu operația.
- Cancerul de colon poate sângera identic cu hemoroizii, iar cele două pot coexista.
Întrebări frecvente
Hemoroizii externi se retrag singuri?
Un hemoroid extern trombozat se resoarbe de obicei de la sine în câteva săptămâni, lăsând uneori un pliu cutanat rezidual nedureros. Durerea maximă e în primele 48–72 de ore, iar în acest interval intervenția chirurgicală de excizie poate ajuta pacienți selectați. Hemoroizii interni prolabați de grad III sau IV nu se retrag singuri.
Ce ajută cel mai repede la hemoroizi?
Pentru disconfortul imediat: un preparat topic cu anestezic local sau cu protectoare, plus evitarea efortului la scaun. Pentru criza acută, forma micronizată de diosmină are o schemă scurtă documentată. Dar tratamentul care schimbă evoluția este aportul de fibre, iar el are nevoie de câteva săptămâni.
Cât timp se folosește un unguent cu hidrocortizon pentru hemoroizi?
Maximum 7 zile, conform rezumatului caracteristicilor produsului, cu cel mult trei aplicări pe zi. Utilizarea prelungită poate produce subțierea pielii perianale și efecte corticosteroidiene sistemice. Preparatele cu corticosteroid sunt contraindicate în sarcină și alăptare.
Cât de multe fibre trebuie să iau pentru hemoroizi?
În studiile care au demonstrat beneficiul, dozele au fost de 7–20 g de fibre suplimentare pe zi, peste alimentație. Se începe cu o cantitate mică și se crește în una-două săptămâni, cu aport suficient de lichide. Fibrele luate fără apă pot agrava constipația.
Băile de șezut ajută la hemoroizi?
Nu există dovezi solide că ameliorează durerea sau grăbesc vindecarea — o sinteză pe 4 studii nu a găsit un beneficiu demonstrat. Nu s-au raportat complicații, deci pot fi folosite pentru confort, la apă caldă de maximum 40–42 °C, circa 3 minute.
Sângerarea la scaun înseamnă întotdeauna hemoroizi?
Nu. Cancerul colorectal poate sângera identic, iar cele două afecțiuni pot coexista. Ghidurile de specialitate recomandă evaluarea și, la pacienți selectați, colonoscopia. Orice sângerare rectală trebuie arătată medicului.
Hemoroizii în sarcină cum se tratează?
Fibrele și hidratarea sunt măsurile de bază și sunt sigure. Preparatele topice cu corticosteroid sunt contraindicate în sarcină și alăptare. Dovezile pentru orice altceva sunt foarte limitate — o sinteză Cochrane a găsit doar două studii mici și nu a putut recomanda tratamentul evaluat. Alegerea se face cu medicul care urmărește sarcina.
Constipația provoacă hemoroizi?
Legătura este mai puțin clară decât se crede. Studiile caz-control clasice nu au găsit constipația ca factor de risc, iar profilul de vârstă al celor două afecțiuni nu se suprapune. Studii mai recente găsesc asocieri modeste, mai puternice pentru efortul de defecație decât pentru constipația ca diagnostic. Evitarea efortului rămâne un sfat rezonabil, bazat pe opinie de expert.
Nota autorului
Articol scris de Ecaterina Pietraru, farmacist. Redactare: Cristina Sarafanov-Foma. Ultima verificare a conținutului: 9 august 2026.
Am scris despre hemoroizi pentru că este subiectul despre care oamenii întreabă cel mai puțin și caută cel mai mult. Cine intră în farmacie cu această problemă vrea de obicei să iasă repede, arată spre un raft și nu pune nicio întrebare. Rezultatul e că pleacă cu o cremă și fără informația care i-ar fi schimbat evoluția.
Discuția pe care mi-aș dori să o pot purta la tejghea durează două minute și începe cu o întrebare simplă: de cât timp și cu ce anume. De cele mai multe ori nu apuc să o pun. Articolul este, practic, ce aș fi vrut să spun atunci — inclusiv partea despre care nimeni nu întreabă niciodată, pentru că e jenantă și pentru că pare fără importanță.
Un singur lucru din acest text nu admite nuanțe: sângerarea rectală se evaluează medical. Nu pentru că ar fi probabil ceva grav — de cele mai multe ori nu este — ci pentru că singura variantă în care presupunerea „sunt hemoroizii" costă ceva este exact cea în care nu sunt. Textul nu înlocuiește consultația medicală.
Ai o întrebare?
Internetul are păreri. Salut are farmaciști. Dacă ai rămas cu o întrebare după acest articol, ne-o poți adresa direct.
